Citirea Sfintei Scripturi sau a Bibliei este o îndeletnicire importantă și, în aceeași măsură, necesară pentru toți cei care cred în Isus Hristos. În ea sunt cuprinse cuvintele pe care Dumnezeu ni le adresează spre zidirea noastră spirituală. Noi vorbim cu Dumnezeu prin rugăciune și-l ascultăm prin citirea și ascultarea textelor biblice.

Dacă ne-am convins că trebuie să citim Biblia, să fim conștienți, însă, că Biblia nu este o carte ca oricare alta. Ea trebuie citită cu un anumit spirit; un spirit de evlavie, mânat de dorință de a înțelege duhovnicească a mesajului lui Dumnezeu, și nicidecum cu din curiozitate. Adică, Biblia se citește studiind-o; căutând înțelesurile spirituale pe care ni le dezvăluie Spiritul Sfânt. Dumnezeu ascunde aceste înțelesuri, deoarece tainele Împărăției nu sunt dezvăluite decât celor cu inimă curată și sinceră. Nu se cuvine a arunca „perlele înaintea porcilor pentru că le vor călca în picioare„ ( Matei 7, 6), spune Mântuitorul. Înseamnă că pentru a pătrunde dincolo de litera Scripturii și a primi lumina înțelegerii ei, trebuie să ne silim în a îndeplini câteva condiții:

1. Să căutăm locul și ora din zi care să ne îngăduie liniștea exterioară, pentru a putea găsi liniștea interioară! Pentru a auzi glasul lui Dumnezeu trebuie să facem să tacă celelalte voci. Unele momente ale zilei sunt mai potrivite decât altele. Fiecare știm care sunt acelea, în funcție de programul muncii noastre. Dacă l-am stabilit, trebuie să-i fim fideli și nu să-l schimbăm cu prea mare ușurință în funcție de starea noastră interioară sau de „urgențe”. Timpul acordat trebuie să fie suficient de lung pentru a ne liniști. Sfinții Părinți recomandă cel puțin 1 oră…

2.Să avem o inimă largă, o inimă care ascultă! Când citim Biblia să ne amintim de pilda Semănătorului. Noi suntem unul dintre acele pământuri: fie pietros, fie bătătorit de toți cei ce trec pe el, fie plin de spini, fie pământ bun. După ce ai auzit cuvântul, păstrează-l în „inimă curată și bună și făcându-l să rodească întru răbdare” (Luca 8, 15).

3. Să-L chemăm pe Sfântul Spirit. Inspirată de Spiritul Sfânt, Biblia e înțeleasă numai prin puterea Spiritului. „Vino și te sălășluiește întru noi și ne curățește de toată întinăciunea”, cerem în rugăciunea „Împărate ceresc”, pentru ca să îndepărteze vălul de pe ochii noștrii. Spiritul dă viață, iar litera ucide! Acel Spirit care s-a coborât peste Fecioara Maria și prin care s-a întrupat Cuvântul, Spiritul care coborât peste Apostoli și le-a descoperit tot adevărul (Ioan 16, 13), să se coboare și peste noi ca să ne facă părtași la viața veșnică. Așteaptă-l, pentru că dacă zăbovește, nu va întârzia. Să fim siguri de cuvintele lui Isus: „Tatăl vostru cel din ceruri va da Spirit sfânt celor care Îl cer de la El”. Fără Epicleză (invocarea Sfîntului Spirit), citirea Bibliei rămâne un exercițiu uman, un efort intellectual, o învățare a înțelepciunii, dar nu a Înțelepciunii dumnezeiești.

4. Citirea unui fragment, a unei pericope, câteva versete sunt mai mult decât suficiente. Să ne ferim să „ciugulim” textul, selectând doar pasajele „interesante”. O lectură cursivă a cărților din Biblie ne va feri de această ispită.

5. Meditarea textului se impune pentru a aprofunda mesajul pe care Dumnezeu vrea să ni-l transmită. Trebuie depus un efort pentru ca textul să devină grăitor. Însă să ne ferim de interpretări arbitrare, care nu țin seamă de credința Bisericii, ca nu cumva să cădem în erezie. De aceea folosirea cometariilor Sfinților Părinți și a altor lucrări de cercetare biblică sunt foarte necesare. Textul nu este întotdeauna înțeles în întregime și imediat. Uneori trebuie să recunoaștem că am înțeles puțin sau nimic. Poate nu este vremea înțelegerii acelui text! Vremea înțelegerii lui va veni într-un viitor pe care nu-l cunoaștem.

6. La sfârșit să mulțumim lui Dumnezeu pentru cuvâtul dat, pentru cei ce ni l-au vestitit și tâlcuit. Drumul lecturii biblice nu va fi întotdeauna ușor. Vor fi momente de înflăcărare, de teamă, de mulțumire, de uscăciune sufletească, de entuziasm, de moleșeală, de înțelegere și de întuneric. Important e sa fim fideli lecturii biblice. Chiar dacă sunt timpuri în care cuvântul lui Dumnezeu este rar, El e credincios și nu întârzie să vorbească inimii. Să păstrăm tot ce ni s-a descoperit în inimă spre a deveni literă vie încrustată de Hristos, pentru frații noștrii.

Preot greco-catolic Florin Fodoruț

(Parohia Sf. Ap. Petru și Pavel - Satu Mare)